Poarta vrăjitoarelor – Recenzie

Cu rușine recunosc că am fugit de scriitorii români și am rămas în urmă. Rodica Bretin este în lista lungă pe care o am de recuperat.

Am câștigat „Poarta vrăjitoarelor“ la concursul din Gazeta SF, cale pe care vreau să le mulțumesc tuturor. După ce s-a terminat concursul, Alex Lamba s-a căznit și mi-a oferit personal cartea semnată de autoare.

În sporul de SF-uri recent, am parcurs și Poarta vrăjitoarelor.

Primul lucru pe care l-am remarcat, este documentarea extensivă a autoarei. Volumul este plin de date și de persoane reale. După o scurtă căutare pe Google poți să găsești datele din carte.

14877753_1173696296009564_969475851_n

Când am auzit, pe scurt, de unde a pornit ideea, „porți“ între lumea noastră și altele sau cu trecutul/viitorul, mă așteptam la ceva de genul „Stargate“. Faptul că autoarea aduce în discuție date și evenimente reale, din documente vechi care atestă situațiile descrise, schimbă perspectiva. Că vorbim despre Italia din timpul Inchiziției, Franța lui Napoleon sau a cruciaților sau Germania Războiului Rece, aparițiile sau disparițiile în circumstanțe neexplicate devin adevărate mistere. Înțeleg ideea că până recent nu existau aparate de fotografiat sau de testat/probat anumite circumstanțe, ceea ce face greu de dovedit atestarea faptelor. Chiar și așa, pentru cineva din Florența secolelor XV-XVI să poată concepe și descrie niște creaturi din altă lume, care aveau un efect fizic, devine imposibil de ignorat. Nu spun că nu exista imaginație atunci, din contră, dar documentele menționează mult prea multe aspecte prea greu de realizat de un om.

Partea proastă la documentele menționate… veridicitatea. Nu doar faptul că e posibil ca ele să fi fost înlocuite recent sau falsificate de la început… sau redactate de cineva cu nu avea chiar toate treburile la mansardă puse în ordine.

14877149_1173696556009538_246459059_n.jpg

Pe de altă parte, Rodica Bretin s-a bazat pe ele și a redat acele evenimente într-un stil care mi-a adus aminte de Teleenciclopedia de pe TVR1, în special materialele narate de Florian Pittiș.

„Când Lorenzo Magnificul (1449-1492) i-a succedat tatălui său în 1469, Medici nu erau singurii florentini implicați în cursa pentru putere. Bogatele familii Storzzi, Pazzi, Brancacci aveau preocupări similare și aceeași ambiție: să conducă orașul-stat… La 26 aprilie 1478, un complot împotriva fraților Medici, pus la cale de clanul Pazzi cu sprijinul nepotului papei, era gata să reușească. Giuliano a fost ucis, iar Lorenzo, rănit. Conspiratorii n-au scăpat răzbunării sale și, în 1480, principele a înființat „Consiliul celor Șaptezeci“, instrument al unei guvernări iluminate, dar absolutiste.“

(„Poarta vrăjitoarelor“, Rodica Bretin, Nemira 2015, colecția „Mistica“, pag. 32)

Nu știu despre voi, dar eu acolo îl ascult pe maestru vorbind în timp ce mă uit la TV, la oameni îmbrăcați în haine tipice perioadei, și e duminică după-masa, pe la 4 jumate (parcă atunci era pe vremea când aveam televizor și mă uitam la Teleenciclopedie).

Acum vine partea amuzantă: eu mă așteptam să citesc o ficțiune mai mult sau mai puțin inspirată din real. Lecturând, mi-a venit destul de greu să trag o linie clară între istorie și imaginație. Apar pasaje care nu mai au date concrete, dar sunt intercalate între cele în care se spune ce-a făcut X sau Y în anul cutare, toate evenimente reale.

La Romcon am reușit să o întreb personal pe autoare (încă un motiv pentru care mi-a plăcut acolo) care e proporția real-ficțiune. Mi-a spus, spre surpriza mea, că mai mult de 80% sunt date reale, intervenția ei fiind doar să lege evenimentele, să le dea o continuitate și să le pună într-o formă care să nu mai pară reală. Eu i-aș da chiar mai mult credit, pentru că este o calitate să iei niște evenimente trecute, să le legi, să le pui într-un volum și să le prezinți de așa natură încât cititorul să nu știe unde se termină realul și începe imaginarul.

„Poarta vrăjitoarelor“ mi-a trezit amintiri vechi, din copilărie, totul în timp ce m-a ținut captivat și încântat. Volumul a reușit să mă convingă să citesc mai mult de la Rodica Bretin.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s