Blogosfera SF&F: Cum să fabrici un semizeu – Florin Purluca

Androizi vegetali, adică niște cactuși robotizați, mă rog, roboți cu plante ca suport biologic. OK, nu o să pretind că am priceput exact ce a conceput Florin aici, dar ideea îmi surâde. Serios, androizi vegetali. Cutii de metal cu microsere în piept în care cresc plante capabile de interacțiuni și gânduri complexe.

Kepler-62E, K62, Lumea lui Aslan, este planeta centrală a poveștii. Un super-Pământ, colonizat de doctorul Aslan, unde acesta pune bazele unei civilizații cu un scop precis: evoluția speciei umane. Tot ei, pun pe picioare, la propriu, veganii, androizii vegetali.
Cumva clasic, liniștea lor este amenințată de Confederația Colonială Terestră, iar liderii se decid să-l angajeze pe Diamond-Felix, fost legionar în Legio Pax.


Povestea curge de la sine, fluid, dar cumva, obositoare. Pasaje lungi povestite din perspectiva amintirilor lui Diamond. Și mie mi s-a părut o idee bună, la început, dar, parcă aș fi vrut mai mult dialog, mai multe interacțiuni între personaje.

Citind însă, mi-am dat seama de ceva. Nu-l citeam doar pe Florin, ci și urma de Herbert din condeiul său. Ca exemple: plastibeton — plastoțel, intrigă, planuri și uneltiri, manevre ascunse în manevre, scuturi personale care resping loviturile armelor, dar pot fi străpunse de cuțite, legile care au interzis AI-urile — jihadul Butlerian. Sper că nu sunt singurul care vede asemănările. Și nu, nu-l acuz pe Florin de plagiat sau lipsă de originalitate, din contră, a preluat din ideile lui Herbert și a reușit să le dea o formă plăcută, nouă, diferită și mai românească, la care a adăugat androizii lui vegani care au ajuns să-mi bântuie mintea. Încă nu pricep cum funcționează veganii și îmi pare rău că nu pot să găsesc unul să-l desfac și să-l întreb.

Pentru mine asta e definiția SF-ului bun: ai o idee, un concept, pe care îl arunci în marea de idei umane, cu temele dezbătute atât de mult și-l faci pe cititor să-și scarpine capul în căutarea unei explicații pe care nu o va găsi prea curând.

Povestea în sine este captivantă, dar, aici încep “dar”-urile, mi s-a părut insuficient dezvoltată. Florin pune mult accentul pe conflictul prezent și experiențele trecute ale lui Diamond, dar nu stabilește clar conflictul de bază și subtilitățile războiului de uzură, subtilitățile politice și sociale etc. Chiar este o secvență cu astfel de discuții, în care, brusc, toate canalele de comunicare ale lui Felix sunt tăiate.

O altă problemă pe care am găsit-o a fost lipsa poveștii așteptate. Ok, nu neapărat o problemă, ci mai mult o dezamăgire. Nu prea a pus accentul pe titlu, datele legate de fabricarea semizeului fiind doar menționate în treacăt. Totul se suprapune peste istoria povestită a evoluției oamenilor, problemele întâlnite de ei, războiul în care a luptat Felix.

Am zis suficient de rău, acum și de bine: Florin surprinde bine psihicul mercenarului, fost soldat, motivat de bani și evoluția lui ca om. Un alt aspect plăcut a fost documentarea făcută de autor. El prezintă viața și problemele legate de colonizarea unui hiper-pământ, de la modificările fizice, la efectele gravitației asupra lichidelor. Până și Lumea lui Aslan este pe o planetă reală.

O chestie pe care nu am înțeles-o. de ce trebuie livrată energie către planete?…. Mă rog, sunt detaliile care nu afectează povestea, dar care m-au râcâit puțin. Poate puțin cam mult pe ici, pe colo, dar nu atât de rău încât să nu am o plăcere în a citi cartea.

Pe de altă parte, au fost și detalii surprinzătoare și impresionante. Loc de cinste, din partea mea, îl ocupă ritualul funerar al aslanenilor. Nu este descris în totalitate, dar ideea în sine reprezintă.

„ — Acesta, domnule Diamond, este Drumul Liniștii. Acolo — a arătat înspre copacii care fuseseră lăsați în urmă — odihnesc semenii noștri. Iar aici, peste ani, vom odihni noi. Când un aslanian pleacă, primește în dar un arbore. Aceasta este legătura sa cu lumea pe care a lăsat-o în urmă.“

Cum să fabrici un semizeuFlorin Purluca, editura Tritonic, 2016, colecția Sci-Fi

Ideea a rezonat cu mine și m-a atins. Doar pentru secvența asta, Florin are un mare plus din partea mea.

În concluzie, Cum să fabrici un semizeu este un SF captivant, interesant, bine documentat, dar la care cred ar trebui puțin lucrat la detalii. Aș vrea Îmi doresc să văd o continuare, să merg pe lumi noi alături de Felix, eventual să aflu și despre limitarea umanității, continuarea conflictului de pe Kepler-62E.

P.S.: Recenzia face parte din proiectul Blogosfera SF&F. În fiecare a doua miercuri a lunii, un grup de bloggeri vor publica simultan părerile lor despre o carte din sfera SF&F semnată de un autor român. Pentru 8 martie citim Acesta este trupul meu de Liviu Surugiu.

Celelalte păreri le găsiți la:

Jurnalul unei cititoare

Cu mintea la… SF

FanSF

Assassin CG

Advertisements

2 thoughts on “Blogosfera SF&F: Cum să fabrici un semizeu – Florin Purluca

  1. Pingback: Blogosfera SF&F: Florin Purlucă – Cum să fabrici un semizeu | Assassin CG

  2. Pingback: Cum să fabrici un semizeu – Florin Purluca | Cu mintea la... SF

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s